O traditie adevarata e legata de ziua mea de nastere.
M-am nascut iarna. Intr-o zi, in care gerul si frigul s-au simtit in profunzime, a mea mamica s-a gandit, ca ar fi bine, sa cutreiere pe strada si sa isi viziteze o prietena.
S-au vizitat, au povestit si apa s-a rupt.
Am aparut pe lume pe la ora 17 si am adus surpindere in ochii mamei, care ma voia baiat. Din Iulia Corina, am devenit Ioana Corina, deoarece moasa nu a acceptat sa ma numesc Iulia si eu eram nascuta de Boboteaza. Ioana Corina s-a facut si asa a ramas.
Am trait de mic copil cu aceea senzatie si dragoste inexplicabila pentru fiecare fulg de zapada. Si astazi, un fulg de zapada poate alunga un noian de nervi.
Iubesc Craiunul, zapada, gerul si frigul, lumea acoperita de alb, eternul alb.
Iubesc bradul de Craciun, Mosul, cadourile, serile aromate cu portocale si vin rosu. Iubesc sa rasfoiesc file de carte si sa aud suieratul vantului afara, iar eu ma simt ocrotita de caldura din casa. Nu pot concepe o iarna fara sarbatoare, fara cadouri, fara plimbari la 1 noaptea sub fulgii de zapada, fara o tigara langa geam urmarind intensitatea ninsorii.
M-a obisnuit mama de mic copil, ca de Craciun avem brad verde, portocale, cozonaci, cadouri puse sub brad si bradul nu dispare pana pe 10 ianuarie.
Despre brad, am scris in alta postare.
Acum, m-am obisnuit sa-l pregatesc de pe 5 decembrie si sa-l tin pana cand am eu chef. Pentru ca nimic nu e mai mirific si fascinant, decat beculetele mici si rosii, palpaind in jurul meu.
Lucrurile au evoluat. Noi ne-am maturizat. Lumea s-a comercializat.
Eu imi doresc de ziua mea si de viitoarele mele zile de nastere, sa pot pastra in suflet aceste cadouri simbolice si sufletesti, dragi mie.
Dar, cum spuneam, ne comercializam cu fiecare zi care vine si trece.
De aceea, m-am gandit sa imi pregatesc o lista, cu ceea ce imi doresc de ziua mea.
Nu sunt pretentioasa si accept orice, dar cand primesc ceea ce am nevoie sau ceea ce imi doresc, ma bucur mai mult. Iar cand primesc ceea ce iubesc, cadoul va ramane mereu in sufletul si amintirea mea.
LISTA:
-o pereche de papuci de casa, moi, cladurosi si colorati
-Un om sfarsit- Giovanni Papini
-Paula- Isabel Allende
-Trandafirii- Leila Meacham
-Cum mi-am petrecut vacanta de vara- T.O. Bobe
- Poker- Bogdan Cosa
-Fata catre fata. Intalniri si portrete- Andrei Plesu
-Despre frumusetea uitata a vietii- Andrei Plesu
-o bricheta de colectie
-chestii de relaxare SPA
-o gentuta de toate zilele
-primesc si dragoste, imbratisari si un simplu La Multi Ani! cu bratele deschise.
Primesc lucruri din suflet!
Dar nu vreau sa mai primesc:
-cesti de cafea
-curele cu Ceaicovski
-cercelusi frumusei cu fluturasi si rozomovisme
-cutiute de bijuterii
-flori(de orice fel) de crescut si de aruncat
-sampanie pentru copii(eu vreau pentru cei care au un sfert de secol)
-bibeloase dragalase
-oglinzi si oglinjioare
-mutunaci de copii
Si va rog, nu ma puneti in situatia, sa va chem la ziua mea, ca si cum voi ati fi uitat.
Voi fi acasa si va primesc cu vin bun, tequila, crema de wisky, tuica de prune, bere, suc si freshuri, un expresso sau o ciocolata calda. Pregatesc si tort!
Si daca doriti, simtiti, va astept, fara alte introduceri!
La mulţi ani, Yohanna! O brichetă de colecţie se mai găseşte, şampanie la fel, iar florile n-ar trebui să lipsească din viaţa niciunei femei - şi niciunui bărbat. Dincolo de obiecte rămâne însă viaşa, speranţa, curajul de a înfrunta viaţa aşa cum este, fără să-ţi pui ochelari roz (sau imprimaţi cu bibiloase), bucuria de a trăi fiecare clipă, bună sau rea (pentru că mai bine e să-ţi aducă o neplăcere decât să treacă degeaba; neplăcerile se încarcă cu nostalgie mai târziu: nu trebuie decât să aşteăţi să devină amintiri) şi (con)ştiinţa că viaţa nu e o maşină de lux pe care s-o ţii în garaj, s-o ştergi de praf în fiecare zi şi să tremuri ca nu cumba să-i zgârie careva vopseaua, ci o scândură pe care să-ţi dai drumu' de undeva din vârf şi, după câteva zeci de ani să ajungi la capătul cursei, julit, zgâriat, plin de vânătăi şi rupt peste tot, şi să zici "mamăăăăăăăăăă, ce tare a fost! Mai vreau o dată!"
RăspundețiȘtergereDeci, la mulţi ani. Mulţi şi plini.
Multumesc mult de urare! Incepand cu acest an, mi-am propus sa imi ”forjez” masina de lux, din plin. Vreau foi albe, pixuri colorate, stari diferite, timp, dragoste, energie, lacrimi....defapt, cele mai multe dorinte ale mele sunt spirituale. Si acestea nu se cumpara.
RăspundețiȘtergereAlunecarea la vale nu trebuie sa fie doar meritul gravitatiei -este meritul tau sa stii sa contolezi viteza de coborare (sau urcare -verifica echipamentul: vei gasi precis si niste aripi inscriptionate"fara instructiuni de folosire-doar pentru autodidacti" )indiferent pe ce "scandura "esti urcata .Fiecare ora pe care o traiesti te va invata sa recunosti momentele in care trebuie sa aluneci lin sa cand sa-ti iei avant -atentie la bolovanii din fata ta ,pot fi sariti,ocoliti sau ,in cazuri extreme, chiar zdrobiti .Pentru asta trebuie sa ai mintea deschisa ....
ȘtergereLa Multi Ani! m-am tot gandit daca am petrecut vreo zi de nastere de-a ta impreuna cand eram mici dar nu cred, era tot timpul chiar inainte sa inceapa scoala si tu mergeai acasa.
RăspundețiȘtergereSper sa ai o zi minunata, pe langa cadouri, sa fie plina cu cei pe care ii iubesti si te iubesc la randul lor, pana la urma amintirile frumoase de suflet dainuie cel mai mult! Intr-o zi cand avem timp trebuie neaparat sa ne intalnim pentru ca ti-am adus ceva din New York care merge cu profesia ta de suflet, scrisul!
Multumesc mult. Chiar nu cred ca am apucat sa ne petrecem de zilele noastre impreuna. Dar nu e timpul pierdut. Cand esti la Cluj sau eu la Turda, peste vreo saptamana, trebuie neaparat sa ne vedem. Vreau sa depanam amintiri pe banca. Te pup mult...
RăspundețiȘtergere