sâmbătă, 16 iulie 2011

Sa ne amintim de copilarie...


Fiecare copil devenit om matur isi aminteste, cu drag, de obiectele sau jucariile din copilarie.
Trecand aievea pe strazi sau prin parcuri, vom revedea jucariile copilariei noastre, probabil mai adaptate la noua tehnologie, probabil mai sofisticate, mai colorate, dar, intotdeauna, pastrand o amintire, un iz al copilariei.

E greu pentru noi, oameni mari cu suflet de copil, sa ne furisam in parc si sa ne dam pe o hinta, sa ne jucam cu lopatica in nisip sau sa facem castele marete, sa ne mai credem printese si cavaleri de onoare, sa mai cantam prin casa cu spray-ul mamei pe post de microfon sau sa purtam halatele si sabotii mamei, in scopul vizitei la o colega de servici.
E frumos sa ne amintim cum ne jucam de-a mama si aveam grija de papusi si azi nu ne mai dorim copii.
E interesant ca ne placea sa ne pierdem in acte si facturi, iar azi, ne iau durerile de cap de fiecare data cand vedem o factura.
E interesant cum adolescenta in devenire isi doreste sa devina femeie, apoi regreta luna de luna. Mai apoi, asteapta luna de luna, cu nerabdare si cu teama ca a devenit femeie, prea devreme, prea la momentul nepotrivit, prea cu altul decat cu alesul inimii, prea....prea....
E dureros sa ne amintim cum ne doream sa devenim mari, sa scapam de mama si de povestile ei si astazi, tanjim dupa imbratisarea ei, dupa sarutul ei pe frunte, dupa zambetul ei si dupa sfaturile ei. E frustrant cum ajungem sa dam dreptate celor spuse candva de ea.

Dar, copilaria a trecut si astazi suntem doar aceeasi copii, ascunsi dupa costume sobre, in asteptarea vacantei care a devenit concediu, in asteptarea serilor cu desene animate care au devenit seriale, infirbantati jucandu-ne Nu te supara frate care a devenit Farmville, asteptand pe canapea un sarut de la mama de noapte buna care a devenit sarutul partenerului de viata.

Amintindu-ne de copilarie, sa incercam sa recladin castelul de piatrea care s-a daramat. Cu gesturi mici dar importante, sa recladim acele zile pline de zambete, urlete, galagie, fericire, lacrimi, bucurie si sa fim din nou copii.