miercuri, 12 ianuarie 2011

Karma e o curva...INTRODUCERE

Karma e o curva! Este...si daca nu ma credeti...asteptati sa va rezolve, asa cum stie ea mai bine. In demonstratia mea, eu ma bazez pe karma mea. Cum sa nu crezi in ea, cand e acolo, iti da palma dupa palma, te lasa sa inveti din viata si din greselile tale, care defapt, nu sunt alea tale, ci le-ai mostenit dintr-o viata anterioara, in care ai fost un peste sau o curva, ai furat sau ai talharit si acuma tragi ponoasele. Si de ce tocmai in viata asta, pe care o traim acum tragem ponoasele. Noi niciodata nu am facut ceva bun, sfant, curat, intelept si in viata asta sa zambim si sa fim happy? NUUUUU....Pentru ca aceasta Karma e o curva.


Sa ma credeti nu va cer. Va dau doar un exemplu. Viata mea, care eu cred ca e minunata, frumoasa, plina de daruri si invataminte. Dar Karma mi-o trage si mie, zi de zi, clipa de clipa. Dar, ea nu intelege ca eu nu vreau sa ma plang, nu o sa-i dau satisfactie si o sa o infrunt, invatand din viata mea, care defapt nu e a mea, ca e un fel de destin, bine pus la cale de o forta supranaturala, numita Dumnezeu, care a pus totul la cale inca dinainte ca noi sa existam, dar ca el ne lasa sa actionam cum vrem noi, desi totusi exista Karma. Cine sa mai inteleaga? Deci avem liber arbitru, dar exista Karma. Ok than....Karma sa fie.


"Am obosit atat de timpuriu. Am obosit de tot si nu stiu daca ma mai pot indrepta spre ceva, orice, oricum, oricand. Am ajuns acolo unde speram sa nu ajung, sa dau piept cu durerea; am ajuns sa nu ma mai recunosc, sa nu ma mai cunosc. Eram convinsa, plina de teama si o durere continua, dar, speram vorba aceea "ca timpul le rezolva pe toate." Le rezolva...da...dar nu cum vroiam eu, ci cum speram sa nu se intample.
Cine sunt? Ce vreau? Unde vreau eu defapt sa fiu?
Stiu doar cine am fost si ce vreau sa fiu. Defapt, ce vroiam sa fiu. Si astazi nu sunt aproape deloc.
Copil fiind, asemenea celor de varsta mea, credeam...stiam ca vreau sa fiu independenta, pentru ca suna bine acest cuvant; ca doresc a locui intr-un oras mare, aglomerat, sa nu cunosc pe nimeni si sa nu ma cunoasca nimeni; un oras cu fuste colorate, tramvaie pictate, zgomot si praf; stiam ca vreau sa fiu femeia moderna, asta include clar si de neclintit: cariera de succes, casa, mobila brand-uita, copii care fac innot in timpul liber, canta la trei instrumente, citesc pe Shakespeare in clasa a cincea, un sot mereu obosit de la munca, caruia sa-i sune in continu telefonul, incheind contracte de succes cu cele mai importante multinationale de pe piata.
Doar la asta se rezuma fericirea, indeplinirea dorintelor turmei. Sau nu???

A fost si va fi evenimentul vietii mele, de pana acum. Cu puterea unui copil de treisprezece ani, cu durerea unei femei de treizeci si trei de ani, cu rusinea unor parinti de saizeci de ani, cu un sot de treizeci si patru de ani, incapabil de a-si accepta varsta, cu o domnisoara de douazeci si unu de ani, visand la viata celeilalte, am pasit inevitabil in evenimentul vietii mele.

Cat mai multa durere, cat mai multa dezamagire, cat mai multe lacrimi si pe atat de multe sentimente diferite, unicate, bune de adunat in suflet...si de scris, cu dedicatie pentru Karma."



INTRODUCERE- KARMA E O CURVA de IOANA K. POMNUTIU