Creata sa duc dorul...

Nu sunt deloc suparata. Sunt doar melancolica, nostalgica si trista. Dar nu sunt suparata pe lucrurile din jurul meu. Eu ma bucur de fiecare schimbare, doar asa ajung sa ma mai cunosc si mai mult, sa ma descopar ca om.

Doar ca azi, intre cateva tIgari si Gun's ma intrebam daca sunt creata sa duc dorul oamenilor din jurul meu, oamenilor pe care ii iubesc.
M-am mutat in orasul natal de dorul ei, al prietenei mele, a mentorului meu, de dorul mamei mele. Nu puteam sa ma adaptez la orasul mic si nu aveam nici un viitor. Am fugit inapoi la Cluj. Dar ii duc dorul zi de zi, pentru ca e mama mea, e sufletul pentru care eu traiesc.

Cand am crezut ca am ceea ce se numea copilarie, el a plecat. Mi-a frant inima si sufletul meu de copil, care nu a inteles exact ce inseamna: "Tatal tau are o alta femeie."
A plecat in graba, cu doua valize si nu s-a mai intors. Daca eu nu il caut nici el nu ma cauta. Ii duc dorul de 11 ani. Ne vedem, dar nu avem ce sa ne spunem. A trecut prea mult timp de cand a plecat, diferenta de varsta e prea mare. Dar am sa traiesc mereu cu aceeasi intrebare: "Cum e sa traiesti cu tatal tau in casa?" si o sa traiesc mereu cu acelasi dor de tata.

Acum, il am pe el. Doar ca viata si surprizele ei, ne ofera posibilitati extraordinare, dar in acelasi timp ne pune sa traim, poate departe unul de celalalt. Nu e nimic sigur. Dar, ma gandesc in perspectiva.
Imi ramane decat sa-l las sa plece pentru noi, pentru el si pentru mine. Doar ca azi si poate de acum incolo o sa duc dorul lui.

De parca nu e de ajuns ca duc dorul parfumului de cires de pe strada bunicilor, duc dorul bancii de la poarta unde o asteptam pe mama, duc dorul prietenei mele pe care am lasat-o aproape de orasul natal, duc dorul serilor din facultate in care nu aveam nici o grija, duc dorul diminetilor din liceu cand era si mama acasa, duc dorul noptilor in care dormeam cu ea si ma strangea in brate, duc dorul zilelor in care trei oameni se puneau la masa si se numeau familie, duc dorul mamei, duc dorul de tata, duc dorul lui....
si voi fi singura intr-un oras mare, aglomerat, cu fuste colorate si tramvaie pictate si voi fi ceea ce imi doream cand eram mica si azi nu-mi mai doresc...singura, independenta intr-un oras mare.
Nu ma paraseste, dar nu va fi acolo cand pun capul pe perna, cand ma trezesc trista, cand adorm plangand, cand am nevoie de el....
Nu pot sa nu simt in suflet tristete, eu traiesc prin oameni si cu ei.


DAR, MERGEM INAINTE PENTRU A NE CUNOASTE PE NOI INSINE!

Sacrificiu...

Zi de zi suntem pusi sa facem alegeri. De cand ne trezim si pana adormim luam decizii. Si precum e normal, unele decizii sunt mai bune decat altele, iar altele inseamna o schimbare totala in viata.

Pentru a ne fi bine, suntem nevoiti sa luam decizii care presupun si sacrificii. Pe drumul vietii plecam pentru un scop si pentru un viitor comod.
Si ce faci atunci cand nu il poti avea? Te lupti, faci sacrificii. Dar daca aceste sacrifici inseamna "singuratate"?????

Viata uneori te toaca marunt de tot. Si stai sa cugeti care e cea mai inteleapta miscare? Sa faci sacrificiul pentru un viitor mai comod sau sa stai si sa astepti rasaritul soarelui, fara nici o speranta prea mare?

Am decis sa facem mutarea. Acum trebuie sa decidem sa fim despartiti pentru un viitor mai bun. Pentru noi.
O fi mai bine? E decizia cea mai buna? Cat va dura? Cum ma voi descurca? Cum va fi asa la distanta? Cat timp vom sacrifica? Cum sa renunti la asemenea oportunitati?Ce sa faci daca nu te sacrifici?
Sunt sute de intrebari in capul meu acum. Vad doua strazi paralele, care duc spre viitor, dar ambele imi prescriu un viitor diferit si fericit.
Unul este impreuna si fericiti. Celalalt e tot impreuna, dar la 300 kilometri distanta si doar in week-end impreuna.
E viitorul nostru, al meu si al lui...si sunt prea multe schimbari in ultimul timp. Ziceam eu ca e vremea marilor schimbari, dar nu credeam ca sunt atat de mari.

Ultima carte pe care voi ati citit-o...

Am ramas datoare cu o lista. E lista cartilor pe care dumneavoastra, prieteni, ati alcatuit-o.
Am intrebat care a fost ultima carte pe care ati citit-o?
Ei bine...nu am avut la fel de multi "musafiri" precum alte evenimente de pe Facebook. E vorba de carti.... Dar, tin sa le multumesc din suflet celor care au avut 2 minute si ne-am impartasit si noua care a fost ultima carte pe care au citit-o.
Impreuna, am format o lista mica, dar de valoare, cu carti de la prieteni pentru prieteni.
Va doresc timp sa le puteti citi pe toate!

Max I. Dimont - "Evreii, Dumnezeu si istoria"

"Intoarcerea la Hristos" de Ioan Ianolide

Evident, conectata cu Biblia: Manuscrisele de la Marea Moarta si Evangheliile gnostice, ambele de la Ed. Herald

Convorbiri cu Octavian Paler - Daniel Cristea - Enache

Andrei Plesu- Despre frumusetea uitata a vietii

Dan C. MIhailescu- Eminescu, omul din scrisori

Florin Piersic Jr.- Romantic Porno

Adam si Eva de Liviu Rebreanu

Jocurile Daniei -ANTON HOLBAN

"Intoarcerea din Rai" de Eliade

Dan Puric-Cine suntem

Adina Rosetti- Deadline