Intreba-i!!!

Intreaba-i pe cei din jurul tau:

-Cate surori are Monica Columbeanu? si Cate romane a scris Dostoievski?
-Care e numele Adelinei de fata? si Care e prenumele lui Modigliani?
-Cine e regele manelelor? si Cine e regele muzicii Rock& Roll?
-Cate centre comerciale sunt in orasul tau? si Cate biblioteci sunt in orasul tau?
-Cat costa un ziar cu tirajul cel mai mare? si Cat costa o carte azi?
-Cand a fost la un film? si Cand a citit o carte dupa care a fost scris un film?
-Cand si-a cumparat ultimul telefon? si Cand si-a luat o carte?
-Cand a platit ultima data un bilet la film? si Cand a platit ultimul bilet la teatru?
-Cand s-a jucat ultima data remi? si Cand s-a jucat ultima data Angry Births?
-Cand a scris ultimele cuvinte intr-un jurnal personal? si Cand si-a actualizat statusul pe Facebook?
-Cand si-a facut un cont la o biblioteca? si Cand si-a facut un cont pe un site de socializare?

Intrebarile pot continua. Noi avem insa, dreptul sa avem raspuns la ambele intrebari.
Sta doar in putinta noastra sa schimbam falsa lume in care traim si modul prea fals prin care existam.

Siguranta, cu siguranta...

Zi de zi cautam siguranta: siguranta pe strada, siguranta la job, siguranta unui camin, siguranta unei familii...

Si de atata dorinta de siguranta, multi ne pierdem pe drum. Siguranta se transforma in comfort, in lipsa de libertate si in compromis. De ce cautam sigurata? Asta e intrebarea care ma macina?

Siguranta locului de munca, de exemplu: vrem un venit sigur, exact, clar si precis, pentru a putea sa iesim la o bere, la un film, sa ne luam o haina si sa socializam. Dar, dupa un timp, in general, intervine monotonia la locul de munca. Si atunci, desi ne-am dorit siguranta, ajungem sa uram aceasta siguranta, pe de o parte si sa ne compromitem din diverse motive.

Siguranta unei familii: pentru aceasta siguranta ne punem saiba pe deget, mai adaugam un act in casa si ne punem pe facut credite si copii. Cautand siguranta, facem compromisuri, uitam de noi sau de noi doi, si mergem inainte pentru copii, case, masini, averi, statut, etc...si detestam aceasta siguranta.

Siguranta caminului: ne facem credite si renuntam la vacante, la visuri si la noi, pentru siguranta capului.

Ne dorim siguranta in fiecare zi si in fiecare moment, pentru ca suntem comozi, lasi, uneori.
Siguranta e un lucru absolut necesar si firesc. Dar, cand ajunge siguranta sa ne domine viata ce facem?

Am uitat sa fim liberi, plini de sperante si fara frica. Am uitat de zilele in care cadeam si ne ridicam zambind.

AM AJUNS, MATURI FIIND, SA TRANSFORMAM SINTAGMA:

TOT CE NU MA OMOARA MA FACE MAI PUTERNIC,
IN ,
TOT CE NU MA OMOARA MA FACE SA SUFLU SI IN IAURT.